Monthly Archives: Ianuarie 2012

Smart retirement is never easy

De multe ori ne săturăm de tot și am vrea să plecăm în lume, dar pe de altă parte, se întâmplă și să preluăm job-ul cuiva care a făcut asta și nu ne-a lăsat  tocmai o treaba ușoară de făcut.

Prin urmare, cum ne pregătim plecarea din timp, astfel încât asta să nu afecteze bunul mers al lucrurilor și nici să nu se piardă tot ce am făcut până la momentul respectiv?

Partea 1: Cum să îmî planific acțiunile astfel încât să pot să mă retrag:

  • Fii mentorul unei persoane dintr-o generație mai tânără decât a ta
  • Fă ordine. În documente, rapoarte, modalități de lucru, deadline-uri. Renunță la tot ce e inutil pe termen lung.
  • Notează micile șmecherii care ți-au ușurat treaba și arată-le și celor noi care sunt ”secretele meseriei”

Partea 2:  Din punctul de vedere al organizației; Chiar și coordonatorii vin și pleacă 

Există modalități prin care totuși să ținem oamenii valoroși în preajmă ?

  • Încercați să discutați cauzele care determină deciziile, negociați programul, implicarea, sau cantitatea de task-uri care omul le are de dus la îndeplinire. Este cumva posibil să îl implicați mai puțin , poate fi ajutat de către alții? Cât de ușor și rapid este, respectivul om, de înlocuit?
  • Oamenii care se retrag pot rămâne în poziții de consultanți, astfel încât înțelepciunea dobândită de ei să rămână, într-adevăr, apreciată.
  • Lăsați oamenii epuizați să se reprofileze pe un alt domeniu dacă asta îi ajută să își păstreze motivația
  • Dacă voluntarii chiar vor să își înceteze activitatea, sărbătoriți munca lor, și lăsați întotdeauna ușa deschisă pentru ei, dar mai ales, lăsați loc de Bună Ziua
Anunțuri

Managementul Resurselor Umane … Lux sau necesitate?




Domeniul Resurselor Umane este unul din domeniile apărute din necesitate, dar considerate un lux pentru cei care abia reusesc sa facă lucrurile să meargă ( și nu numai),  motiv pentru care această noțiune, Managementul Resurselor Umane, nu prea intra în categoria abilităților cele mai populare sau urgente pe plan personal sau profesional (ca dovada, vezi  rezultatele Poll-ului lansat intr-un post anterior, Progresul Personal al Liderilor).

Totuși, să vedem ceva mai multe despre această temă misterioasă, în 10 întrebări:

  1. Sunt recrutarea deficitară a liderilor, sau retenția deficitară a celor recrutați, unele din cauzele principale ale problemelor în Echipa cu care lucrezi? (fie ea Echipă națională, Consiliu de Centru Local, echipa liderilor de la unitate, etc.)
  2. Există un proces de selecție a noilor voluntari bazat pe un profil al voluntarului, o fișă de post sau o serie de cerințe care trebuie îndeplinite de potențiali doritori? Este acest proces public și transparent?
  3. În ce măsura primesc voluntarii noi îndrumare, training și susținere,  atunci când ei aleg să înceapă o nouă activitate? În ce măsură sunt apreciate abilitățile și cunoștințele pe care el/ea deja le are?
  4. Activitatea voluntară ar trebui evaluată cantitativ și/sau calitativ sau e de-ajuns ca ea există? Poate evaluarea fi un pas în îmbunătățirea activității?
  5. Alegem noi oare cea mai bună persoană pentru un post sau cel mai bun post pentru o persoană?
  6. În ce măsură ne ocupăm în continuare de dezvoltarea noilor voluntari odată ce aceștia au găsit câte un post potrivit pentru ei? În ce măsură suntem flexibili și deschiși atunci când suntem mentorul sau coach-ul unui nou voluntar sau chiar coordonatorul unui grup de voluntari?
  7. Ce îi motivează pe cei activi și mulțumiți și ce le lipsește celor demotivați și pe punct de plecare?
  8. Dacă avem o persoană care își face de multă vreme treaba pe un anume post, reevaluăm periodic și activitatea acestuia sau nu?
  9. Este retragerea (retirement) întotdeauna un lucru rău sau face parte din ciclul natural al voluntariatului în organizație?
  10. Dacă știi  cum ar trebui să se întâmple toate cele mai sus menționate, le aplici practic în activitatea ta curentă?

Toate acestea si multe altele sunt teme abordabile în cadrul training-urilor de Managementul Resurselor Umane, sau acelora din voi care sunt adepții auto-educării, in toate documentele din categoria Adults in Scouting și World Adult Resources Handbook disponibile pe Scout.org.

http://www.scout.org/en/information_events/library/managing_adults

Părerea mea personală este că dacă fiecare coordonator de echipă, oricât de mică și nesemnificativă ar fi ea (echipa), ar aplica măcar câteva din ideile de mai sus, deja calitatea lucrului cu voluntarii adulți ar crește exponențial, iar beneficiile, atât directe cât și indirecte, atât pe termen scurt cât și lung, ar fi nenumărate.

În centrul tău local există un Responsabil de Resurse Umane?  

N-ai timp sau nu știi cum să îl ai?

Deoarece majoritatea voluntarilor ar face atât de multe dacă ar avea mai mult timp, aici sunt câteva indicii despre cum să ne organizăm mai bine, în speranța că puțină teorie ne va face să ajungem mai aproape de practica pe care ne-o dorim cu toții. 😀

20 de reguli de Time Management eficient


1. Stabileşte-ţi un program zilnic. Programează-ţi activităţile curente ca: întruniri, citirea corespondenţei, semnarea documentelor, întâlnirile, telefoanele care necesită nota ta personală, etc.

2. Rezolvă problemele care necesită capacitate intelectuală maximă în momentele când eşti în cea mai bună formă. Rezolvă probleme mărunte în momentul în care îţi scade capacitatea de concentrare.

3. Fixează-ţi termene limită pentru orice fel de probleme şi respectă-le !. Munca respectivă trebuie să-ţi ocupe exact timpul alocat.

4. Nu amâna chestiunile importante, chiar dacă sunt neplăcute! Ele îţi vor bloca mintea, vor reduce creativitatea şi capacitatea de muncă. Nu vor deveni niciodată mai plăcute prin amânare!

5. Lasă deoparte ceea ce nu este important! Multe din probleme au tendinţa de a se rezolva de la sine, dacă sunt ignorate pentru o vreme!

6. Analizează întreruperile. Ia măsuri pentru evitarea sau diminuarea efectului lor!

7. Fixează ore precise când nu doreşti să fii deranjat. Cere cuiva să-ţi preia apelurile telefonice sau să se ocupe de vizitatori. Spune colegilor între ce ore nu poţi fi înterupt! Fără îndoială că vei fi înţeles. Spune-le exact când te pot solicita din nou.

8. Fă un singur lucru deodată! Păstrează o viziune de ansamblu a urmatorului lucru de făcut!

9. Planifică-ţi apelurile telefonice. Notează pe scurt ce vrei să spui şi ce vrei să afli. Acesta iţi va economisi timp şi va duce la o comunicare mai bună!

10. Scrie-ţi toate ideile într-un singur loc. Notează imediat ce ai una, altfel o vei pierde! Reciteşte-le permanent şi fă ceva ca ele să se transforme în realitate!

11. Când începi o activitate încearcă să o termini. Dacă o vei fracţiona, nu vei mai lucra coerent, vei pierde imaginea de ansamblu şi spiritul ei şi-ţi vei pierde timpul reluând-o de fiecare dată.

12. Foloseşte fiecare pauză în care nu poţi lucra efectiv, ca de exemplu atunci când aştepţi sau călătoreşti. Profită de aceşti timpi morţi pentru a face o planificare, a-ţi lua notiţe, a asculta cursuri audio, etc. Încearcă mental să rezolvi alte probleme.

13. Utilizează perioade de timp precise (întâlniri) cu colegii pentru discutarea problemelor de rutină. Astfel vei evita întreruperile reciproce.

14. Fii selectiv. Învaţă să spui, NU !. Obişnuieşte-te să-ti pui întrebarea: “Sunt persoana potrivită pentru a face acest lucru?”

15. Fă o regulă din a te verifica cum foloseşti timpul. De exemplu o dată pe săptămână. Întreabă-te dacă l-ai putea utiliza mai bine şi cum.

16. Evită să-ţi iei de lucru acasă dacă nu eşti sigur că poţi face asta! Este mai bine să lucrezi la birou până închei şi apoi să te bucuri de timpul tău liber.

17. Fă lucrurile bine. Evită perfecţionismul exagerat. Acest lucru îţi lasă mai mult timp pentru treburile importante.

18. Stresul şi oboseala nu sunt cauzate de ceea ce ai făcut, ci de gândul la ceea ce n-ai făcut. Planifică-ţi ziua în mod realist şi încearcă să duci la bun sfârşit sarcinile planificate. Acest lucru iţi va crea un sentiment de împlinire şi te va face să mergi acasă fără să te simţi obosit.

19. Gândeşte înainte de a acţiona. Nimic nu este atât de urgent încât să nu ai timp pentru a lua în considerare procesul decizional.

20. Rupe sarcinile în bucăţi. Utilizează tehnica elefantului: “Pot mânca cu uşurinţă un elefant, dacă iau o îmbucătură în fiecare zi”. Fă-ţi un obicei din a face întotdeauna ceva mai mult decât programul tău zilnic. Vei fi surprins de câte poţi realiza.

 

Progresul personal al liderilor

 

Dragi lideri,

De multă vreme exista cateva idei pentru un proiect îndrăzneț pentru voi toți.

Va rugăm completați poll-ul de mai jos referitor la noi domenii de experiență dorite de către liderii noștri, având ca și criteriu nevoia personală, în vederea unui sistem de progres personal pentru lideri și a îmbunătățirii ofertei de formare atât teoretică cât și practică pentru adulții în cercetășie.

Pentru alte domenii îndrăzniți să lăsați și comentarii mai jos.

 

 

Tema 2: Sprijinul adult

În cadrul multor stagii de formare, noi discutăm viziunea noastră despre cum ar trebui sa fie liderul cercetaș model, și avem de asemenea, încă de când începem să ne documentăm, materiale de citit care să ne ajute să înțelegem care e rolul acestora în bunul mers al lucrurilor, însă haideți să vedem cum stau lucrurile în practică.

Tema Sprijinul Adult am ales să o abordăm pornind de la veșnicele discuții dintre noi, liderii fiecărei unități. Astfel, atât liderii de lupișori cât și cei de temerari, de explo și de seniori am ajuns la câte o serie de provocări personale pentru noi, în cadrul activității noastre, idei care au fost confruntate ulterior în plen.

Astfel, cele mai des întâlnite provocari ale liderilor sunt următoarele:

  • Autoritatea – mai puțin problematică în unitatea de lupișori și mai greu de abordat în lucrul cu seniorii, câștigarea autorității este o provocare mai ales având în vedere că aceasta se castigă pe merit (în majoritatea cazurilor), iar modalitatea prin care un voluntar adult își câștigă acest statut variază de la om la om, la fel ca și rolul pe care acesta îl are în unitate.
  • Responsabilizarea – ”De când preiau exploratorii coordonarea unor proiecte?” și ”Când e momentul potrivit pentru un temerar să își asume o provocare personală de care depinde întreaga patrula?”, dar mai ales ”Care e momentul în care liderul face un pas în spate și lasa tinerii sa încerce sa faca ei singuri multe lucruri, poate chiar  dându-le ocazia de a gresi într-un mediu controlat?”, toate acestea sunt întrebări care apar nu doar între lideri și copii,  ci și într-un consiliu sau grup de lideri, mai noi și mai vechi, iar responsabilizarea și asumarea responsabilității este o lecție pe cat de grea pe atât de utilă pe termen lung;
  • Auto-controlul – sau după cum spune un mare clasic în viață, ” să învăț să-mi țin gura în anumite momente” este o provocare săptămânală, sau chiar zilnică uneori,  nu din motivele suspectate de unii, și anume o cenzura auto-impusa, ci pentru că educarea celorlalți incepe cu cea de sine și pentru că cel care te învață nu matematica, ci lecții de viață și de caracter, are un job full-time, fie că este constient de asta, fie că nu.

La sectiunea Fișe de activitate vă vom invita în curând sa vedeți o fișă de activitate a unei întâlniri de seniori care a abordat aceast aspect luând taurul de coarne.

Va dorim succes în aceasta privinta și vouă și nu uitați de mentorii vostri în educație non-formală și formare care, de cele mai multe ori, vă pot ajuta să depășiți impasuri de aceast gen.