Category Archives: Natura

Campul Centrului Local 2013

Campul A fost odată ca niciodată..

În fiecare an, Centrul Local Cluj Napoca și multe alte centre locale din țară și regiune, organizează câte o tabără pentru toți membrii săi, de la cei mai mici la cei mai mari, eveniment care în multe cazuri (inclusiv al nostru) este deja unul foarte important, cu tradiție.

Anul acesta, această tabără anuală s-a desfășurat în Lunca Ilvei, jud. Bistrița Năsăud, între 23-27.08.2013, sub numele ”A fost odată ca niciodată…”, cadrul simbolic fiind basmele românești.

Rolul educativ al acestor tabere este foarte important deoarece aici se formează centrul local ca un tot unitar, grupul de lideri este mult consolidat, iar copiii dobândesc abilități noi, specifice grupei de vârstă, dar și conștientizează că cel mare îl ajută pe cel mic, un principiu esențial pentru cercetășie.

Patrule Mixte

Programul include de obicei atât lucru pe patrule mixte (lupișori, temerari și exploratori), cât și ateliere specifice grupelor de vârstă, concursuri între patrule, hike-uri adaptate pe nivel de dificultate. De exemplu, anul acesta, lupișorii noștri au avut de parcurs un traseu de zi, de aproximativ 6 ore, temerarii un hike tot de zi dar cu durata de aproximativ 12 ore, iar exploratorii un hike de noapte.

hike lupisoriTot un element esențial al programului sunt ceremoniile de depuneri de promisiune, de treceri de la o grupă de vârstă la alta, și de sărbătorire a unor evenimente ale centrului local, evenimente pregătite pe întreaga durată a anului cercetășesc, de o importanță deosebită, în cadrul cărora emoția și energia fiecărei persoane din cerc contribuie la crearea unui cadru spiritual adecvat.

Anul acesta, 3 lupișori clujeni au părăsit jungla și au trecut în Ținutul Temerarilor, 14 lupișori, temerari și exploratori au depus promisiunea de cercetaș, iar 5 voluntari adulți au depus promisiunea de lider cercetaș, toate în cadrul unei ceremonii complexe care s-a incheiat cu un moment de recunoaștere pentru toți cercetașii care au făcut parte din Centrul Local Cluj Napoca, pe parcursul celor 15 ani de la înființare, cărora le mulțumim.

ceremonie de depunere de promisiune

Cadrul simbolic ales joacă și el un rol extrem de important, respectiv de a integra într-o poveste comună toți copiii, de a-i motiva să lucreze împreună și să iasă înafara zonei de comfort, respectiv propria lor patrulă sau unitate, de a condimenta fiecare element al programului cu multă distracție, competiție și noutăți și, în mare, de a forma ”firul roșu” al evenimentului care leagă toate genurile de activități între ele, într-o formă ușor de înțeles pentru toată lumea.

Anul acesta, basmele românești au fost amestecate și distruse de către Gargamel (personajul negativ al campului de centru local de anul trecut, Smurfcamp 2012), iar noi am avut rolul de a le pune cap la cap, fiecare nouă provocare îndeplinită de către patrulele mixte sau membrii lor aducându-le noi fragmente de basm.

Nu au lipsit farsele lui Păcală și Tândală, interacțiunile repetate dintre Făt Frumos, Harap Alb, zmeu, Ileana Cosânzeana, și diverse alte personaje care, pierzându-și identitatea și memoria, au creat un comic de situație unic.

Vă așteptăm și anul viitor, într-un nou spațiu atemporal, în care totul este construit în jurul valorilor noastre, progresul personal este la loc de cinste, indiferent de vârstă,  iar limitele imaginației și creativității sunt depășite în mod constant, atât de cei mici, cât și de cei mai mari dintre noi.

La intrare...sau ieșire..

 

P.S. Cine n-are Camp de Centru Local, să-și facă!

Anunțuri

Tema 3: Natura

”Natura este cadrul ideal de aplicare al Metodei Scout, deoarece oferă posibilități de dezvoltare fizică, emoțională, socială și intelectuală, și îndeamnă la meditare asupra Creației, dezvoltând astfel și latura spirituală a copilului și a tânărului.”

Acesta este cel cunoscut aspect al metodei scout, unul care motivează noi părinți de a-și aduce copiii la cercetași, și care asociază imaginea noastră de a organizațiilor ecologiste și de turism montan.

Totuși, să vedem câteva aspecte ceva mai particulare.

De ce ținem să ne desfășurăm activitatea în natură? Este din tradiție? Din principii? Am auzit chiar argumente că a învăța noduri și să facem focul e ceva  inutil pentru tinerii din ziua de azi, cu ce îi va ajuta asta pe viitor?

În acest post aș dori să răspund la aceaste întrebări, și nu numai.

Da, cercetașii sunt ecologiști pentru că țin la natură și o protejează, îi învață secretele și cum să se descurce singuri, dar adevăratul câștig nu stă în cunoștințele teoretice despre frunze, urme de animale, nori sau foc. Ceea ce te învață viața în natură, la cort, împreună cu ceilalți membri ai patrulei, unității, centrului local sau organizației naționale, sunt câteva din cele mai importante lecții de viață cu care poți să pornești la drum.

De exemplu, dacă atunci când erai mic, ai cărat măcar o dată un rucsac până la locul de campare, ai învățat cum să îți prioritizezi bagajele ( Ce e important de luat, și ce din bagaj ai cărat degeaba) asta e prima lecție de responsabilitate pe care o înveți. Ulterior, vei știi ce e important să cumperi și ce poate să aștepte, ce nu trebuie să uiți niciodată, chiar dacă e voluminos, și ce greu cântăresc toate nimicurile insignifiante pe care le tot ducem după noi, în viață.

Dacă măcar odată ai petrecut o zi întreagă, împreună cu alți 20 de copii de vârsta ta, distrându-te până ai făcut febră musculară la abdomen și la obraji de la atâta râs, știi că zilele cele mai memorabile au fost cele mai ieftine, cele mai neplanificate (pentru tine).
Dacă ai stat măcar odată de planton cu sufletul strâns de frică, poate uneori chiar și fără motiv, sau alteori cu motive bine întemeiate, știi că legătura care s-a creeat între tine și partenerul de planton, în noaptea aia rece, înstelată până la refuz și cu siguranță de neuitat, e mai strânsă decât multe alte relații superficiale pe care le ai ca adult…. chiar dacă înainte de momentul respectiv nu îl suportai pe cel în cauză.

Totodată, zilele în care tot ce a contat au fost oamenii cu care erai și ai uitat chiar si de foame sau somn, și chiar dacă picai de oboseală, nu vroiai să mergi la somn înaintea altora, de frică să nu pierzi ceva din distracție și să regreți dup-aia,  rămân cele mai tari zile posibile.

Dacă te-a plouat măcar două zile la rând, până ai ajuns ciuciulete și ai ținut de fiecare pereche de șosete uscată, știi că poți să ai cel mai bun cort, dacă nu înveți să îl montezi, cei mai buni bocanci, dacă îi uiți afară în ploaie, și cel mai performant echipament, dacă nu îl știi proteja și îngriji (o lecție care multor politicieni sau manageri ai zilelor noastre le-ar fi prins bine). Deja când te-a plouat o saptămână întreagă, întregul tău sistem de valori se restructurează :))

Natura te învață să fii deștept, să îți gândești acțiunile și să îți folosești resursele disponibile într-un mod simplu, pe care nu îl uiți, iar ulterior, în diverse situații din viață, veți vedea cum unii cercetași se descurcă în mod surprinzător, pentru că față de primejdia urșilor în miezul nopții la 10m depărtare, scrierea unui proiect e o situație controlabilă și nicidecum motiv de panică.

Și nu în ultimul rând, dacă măcar odată te-ai pierdut în pădure, sau te-a prins furtuna pe traseu, cu rucsacul în spate, ai învățat ce înseamnă omul de lângă tine,
cel din fața și din spatele tău, ce înseamnă ritmul, echipa, ce înseamnă încrederea în ceilalți, mersul împreună, a nu lăsa pe nimeni în urmă, să ai grijă de celălalt chiar dacă vorbește prea mult și te obosește și, dacă ești norocos, și poți învăța și o formă de leadership adevărat. Atunci doar  pricepi că în fața naturii ești pus tu față în față cu tine însuți, în primul rând, și că depinde doar de tine să fii cea mai bună variantă a ta, sau să ai capacitatea și mintea de a-ți depăși limitele și a-ți atinge scopul, chiar dacă crezi că nu mai poți.

(Este un citat care spune asta foarte frumos, și anume ” It is a fine thing to be out on the hills alone. A man can hardly be a beast or a fool alone on a great mountain.” Revd. Francis Kilvert)

De-asta e natura spațiul perfect de dezvoltare a caracterelor, deoarece majoritatea oamenilor nu învață toate astea într-o viață, ori cei care învață asta de când sunt mici și ca aluatul la copt, au un avantaj fenomenal ulterior, în viață.

Baden-Powell zicea că „God has given us a world to live in that is full of beauties and wonders and He has given us not only eyes to see them but also minds to understand them, if we only have the sense to look at them in that light.”

Eu aș completa ”The only thing we have to provide ourselves is the time and the appropriate boots” 😉

Dacă sunteți lideri și ați uitat toate cele de mai sus, pentru că sunteți adânciți în viața de oraș, vă doresc să nu faceți cercetășie fără să o mai simțiți pe pielea voastră din când în când, și să oferiți cadrul acesta cât de des se poate, și pentru voi, și pentru cei care vor ajunge viitorii medici, politicieni, ingineri, și avocați care vor conduce societatea în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat (adică pruncii de 13 ani de acum), că mie mi-ar plăcea ca mai mulți din oamenii care sunt acum în fruntea societății noastre să își fi însușit valorile descrise mai sus..